[Nettime-ro] protest

[Vasile Ernu <v_ernu@yahoo.com>]

Ne vom intalni JOI 10 Martie 2005 ora 14,30 in PIATA
> REVOLUTIEI langa gardurile amplasate in jurul viitorului
> "MONUMENT".Vom pleca fix la 14,40 dupa exact 10 minute. Ce vom face: -
> fiecare va avea la el cate UN OBIECT NEFOLOSITOR, pe care il va lasa
> jos, langa gard. Pe parcursul celor 10 minute: - Nu se vor striga
> lozinci politice. De fapt este preferat sa nu se strige deloc si sa se
> vorbeasca cat mai putin. - Nu se va raspunde la nici o provocare sau
> instigare venita de la orice persoana - Nu se vor spune cuvinte
> necivilizate sau injuraturi - Se va discuta civilizat si se va pastra
> linistea publica. - NU SE VA ARUNCA NIMIC DIN LUCRURILE ADUSE PESTE
> GARD PENTRU A NU FI ACUZATI DE VANDALISM. FORWARDATZI ACEST MESAJ
> TUTUROR PLZ
> 
context

SURSA: 
http://www.gardianul.ro/index.php?a=mediacultura2005030301.xml

Ileana Pintilie: «In Piata Revolutiei se aduce un ultim omagiu epocii lui
Ceausescu»



Zilele acestea au inceput lucrarile la Ansamblului Monumental "Glorie
Eterna Eroilor Revolutiei Romane din decembrie 1989", din Piata Revolutiei,
in fata fostului Senat (si a fostului CC al PCR). Lucrarea ii apartine
artistului Alexandru Ghildus, castigatorul unui concurs organizat de MCC,
in 2004. In opinia specialistilor arhitecti si a criticilor de arta, acest
obelisc este prost amplasat, iar ca forma nu este altceva decat o reluare
trista a statuilor din epoca lui Ceausescu. Proiectul scoate 20 miliarde de
lei din bugetul de stat. Cel putin ciudat este textul de prezentare al
proiectului, text care fara sa vrea, se limiteaza la uitata limba de lemn.
Iata cateva citate din proiectul artistului Alexandru Ghildus. "Intr-o
imbratisare eterna, oamenii care s-au adunat in Piata Revolutiei, venind
din toate directiile, calauziti fiind de credinta in Dumnezeu, se indreapta
spre inaltul cerului invingatori", "personajele stilizate vibreaza in
spiritul unei muzici de orga. Realizate din alama, ele se contopesc formand
un tot unitar". 


Facut de revolutionari, nu de specialisti

Florin Machedon, seful catedrei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din
cadrul Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu" considera ca punerea in
aplicare a constructiei acestui monument "este o problema de amicitie intre
autor si reprezentantii autoritatilor. Daca vrei sa pui in Piata Revolutiei
un copac de bronz din bani publici, poti face toate actele astfel, incat
totul sa fie legal. In ce ma priveste, din punct de vedere compozitional,
acel monument este prost amplasat. Ar trebui sa se compuna cu spatiul din
care face parte, ceea ce nu se intampla. Dupa cum se vede in macheta, putea
fi amplasat oriunde. Zidul nu are nici o consistenta, iar elementul din
apropierea varfului ar trebui sa se raporteze la cornisa cladirilor din
imprejurimi. Statuile din perioada interbelica erau puse in context. Acum
sunt facute la plesneala de revolutionari, dar nu de specialisti". 


«Amplasamentul e o chestiune secundara»

La argumentul lui Florin Machedon, Stefan Damian, directorul Directiei
pentru cultura, patrimoniu, culte si monumente din cadrul MCC, membru al
comisiei de pe langa MCC, declara ca "in caietul de sarcini al concursului
la care a participat, era vorba doar despre un amplasament ipotetic in acea
piata. Unii spun ca acel spatiu trebuie reconfigurat prin interventii
masive de tip volumetric, adica cladiri, altii prin plantarea pietei cu
monumente de for public. Domnul Machedon este autorul unei opinii personale
de specialist. Parerea mea, in calitate de specialist, membru al unei
comisii de arta monumentala , este ca lucrarea este fezabila putand fi
amplasata intr-un spatiu public din Bucuresti. In rest, aici trebuie
armonizate cele doua opinii contrare. Lucrarea a fost singura dintre cele
propuse potrivita pentru un memorial al Revolutiei si care putea sa stea in
acel spatiu public. Amplasamentul intr-o parte sau alta, in ax, e o
chestiune secundara. Este o lucrare a unui autor contemporan important,
decanul unei facultati, nu este un stift. Daca dumneavoastra citati
argumentul domnului Machedon, despre care nu stiu daca este seful catedrei
de urbanism de la Universitatea de Arhitectura, va spun ca domnul Ghildus
este decanul Facultatii de Design Public din cadrul Universitatii de Arta.
Domnul Machedon are o opinie in numele unei catedre pe care nici macar nu a
consultat-o. Eu va pot vorbi ca un om care stiu ce inseamna acela un
monument si va spun ca acea lucrare poate sta acolo. Si sa nu ma mai sunati
in acest aspect!".


Arta din fata Senatului

Insa opinia contrara constructiei acestui monument a lui Florin Machedon nu
este singulara. Pornind de la aceasta lucrare, criticul de arta Liviana Dan
face o legatura intre arta si politica. "Despre responsabilitatea politica
a artistului se vorbeste de obicei numai in perioadele cand puterea isi
schimba oamenii. Este cazul monumentului din Piata Revolutiei. Macheta
ascunsa intre pomii firavului parc din fata Senatului a trecut neobservata.
Cum neobservata a fost si comanda. Nu stiu cand s-a facut anuntul, care a
fost componenta juriului, cine a decis, de ce fostul presedinte al tarii a
avizat monumentul", apreciaza Liviana Dan. "Pe site-ul monumentului, asta
ca sa parem transparenti si democratici, macheta apare in contextul unor
imagini jenante. Nu pot sa cred ca este vorba doar de o naivitate
aroganta... Totul se face in spatele usilor inchise in grila doctrinei
nationale, fara convingeri teoretice, fara analize prealabile, fara
criterii de valoare, de fapt, fara discernamant".

Romanii nu au o cultura a monumentelor de for public. Plecand de la acest
lucru, Ileana Pintilie, critic si istoric de arta, face o paralela intre
acest monument si altele dintr-o perioada istorica aparent uitata. "Tema
proiectului, concretizata prin titlu, aminteste de epoca lui Ceausescu. Nu
vad chiar nici o diferenta de forma, ci dimpotriva, o continuitate; el
respecta structura grandilocventa si falsa a acelei epoci. Relatia
monumentului cu ansamblul urban si forma plastica sunt faraonice; din
pacate si din acest punct de vedere ne situam inca in epoca amintita,
careia, in mod indirect, initiatorii si autorii ii aduc un ultim (?)
omagiu. 

Un obelisc de astfel de dimensiuni in centrul istoric al Bucurestiului
arata o lipsa de masura si de respect fata de trecut, deoarece perturba
intregul ansamblul arhitectural de acolo", precizeaza Ileana Pintilie.
"Nedumerirea mea se opreste si asupra alegerii autorului - Alexandru
Ghildus, designer. Nu intelegem de ce intr-o tara in care sculptura are o
traditie si o forta expresiva remarcabile a fost ales un designer care prin
formatie are o altfel de structura?" 

Marius Stefanescu 


		
---------------------------------
Do you Yahoo!?
 Yahoo! Sports -  Sign up for Fantasy Baseball.
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/