[Nettime-ro] Filmele saptaminii (8-14 iunie)

[Alin Cristea <alinpm@yahoo.com>]

Filmele saptapminii (8-14 iunie)
   
  www.thymos.ro/cinema.php 
   
   
  Traieste!
  ?Povestea (grava) a unui copil din Etiopia ce se da drept evreu pentru a putea fi adoptat de Israel. Filmul jongleaza foarte bine cu tema cautarii identitatii, a luptei pentru supravietuire si a problemelor ce decurg din acestea. E bine tinut in mina si, in ciuda lungimii (2 ore si 20 de minute), nu plictiseste deloc.? (Laurentiu Bratan) (22, Nr. 827, 10-26 ianuarie 2006)
   
  Nopti albe
  ?Film interesant ca premise scenaristice fiindca, in duelul care incepe, ambii adversari pornesc de la acelasi refuz de a suporta injustutia in propria tara. Din pacate, unele ingrosari creeaza episoade retorice, mai putin convingatoare. In schimb, Barisnikov se dovedeste, de la debut, un actor complet, stapin nu numai pe expresia trupului sau, ci si a fetei, desi coregrafia lui Taylor Tharp pacatuieste prin ostentatie si tezism.? (Dictionar universal de filme, 2002)
   
  Zilele radioului
  ?Daca despre Amintiri de la ?Stardust? s-a spus ca este o replica la Opt si jumatate, o alta analogie cu opera lui Federico Fellini genereaza Zilele radioului, amintind de Amarcord. Ca si pelicula felliniana, filmul lui Allen este o evocare nostalgica a copilariei, din care nu lipsesc episoadele umoristice. In plus, in ambele se acumuleaza numeroase detalii autobiografice.? (Dana Duma, Woody Allen: bufon si filosof)
   
  Usi deschise
  Pentru Volonté, aceasta adaptare a romanului omonim al lui Leonardo Sciascia inseamna inca un portret de magistrat, cel al unui batrin luptator pentru adevar, plin de umilitatea raspunderii fata de concetatenii sai. Pentru cineast ca si pentru scriitor, filmul reprezinta prilejul unui manifest contra pedepsei cu moartea care ?serveste guvernantilor, nu cetatenilor?, cum o afirma judecatorul. Intr-o puternica confruntare de idei si pozitii este afirmata forta de convingere a artei. Asa cum, in dezbaterea juratilor, Dostoievski da sansa unei idei, si filmul poate interveni in societate.? (Dictionar universal de filme, 2002)
   
  8 femei
  ?O splendoare: o combinatie de musical, Agatha Christie si omagiu adus ideii de diva. [?] Culorile, costumele si decorurile sint absolut glorioase: te pot duce cu gindul la acel pictor ratat, Vincente Minnelli, imbatat de Technicolor. Paradisul cinefililor n-ar putea arata mai bine decit acest film de François Ozon.? (Andrei Gorzo, Dilema, nr. 485)
   
  Regula jocului
  ??Anatomie satirica a lumii bune?, oglinda a unei civilizatii rafinate, inconstiente si decadente. La vremea premierei, cel mai mare esec al intregii cariere a lui Renoir (?opera nemernica?, ?eroare monumentala?, cu trecerea timpului, consacrat capodopera mai ale dupa restaurarea copiei in anii ?60, ?miracol de gratie si gravitate?, cum l-a apreciat Claude Mauriac. In ce ma priveste, filmul (inspirat de ?Capriciile Marianei?, vodevilul lui Musset din 1883) imi pare improvizat, tezist (regula jocului denuntata ca fiind? minciuna!) si monden (in pofida antimondenitatii declarate): ?Traim o epoca in care toata lumea minte: prospectele medicamentelor, guvernele,  ziarele?.? (Dictionar universal de filme, 2002)
   
  Cu exceptia primei editii din 1952, Regula jocului e prezent in toate celelalte editii ale celebrului Top Ten ? Cele mai bune filme din toate timpurile ? al revistei britanice Sight and Sound, realizat din 10 in 10 ani, pe locul 2 sau 3 [dupa Cetateanul Kane].
   
  Sex, minciuni si casete video
  ?Un remarcabil tablou de moravuri infatisind o lume obsedata, invadata de minciuni, care se contempla pe video. Omul benzilor de video nu e un simplu maniac al voyeurismului, ci un terapeut, un psihanalist care elibereaza femeile de angoasele lor sexuale.? (Dictionar universal de filme, 2002)
   
  ?Toate personajele din film sint simulacre postmoderne. Ele au devenit imagini si obiecte sexuale. Ele ii considera pe cei de alt sex ca fiind obiecte sexuale.? (Asim Ratan Ghosh) 
  (www.geocities.com-postmodernismandcinema/pmincin.html)
   
  Povestea lui Johnny Cash
  ?Walk the Line este o biografie conventionala despre un artist neconventional. Dar, asa cum ?neconventional? e un mod simplist de a-l descrie pe Johnny Cash, un interpret al nuantelor infinite, atit de complex incit nici un film nu e suficient de mare ca sa-l incapa, la fel si pelicula lui Mangold sfideaza etichetarile superficiale. Da, nu schimba mare lucru in formula, dar asta e, pina la urma un lucru bun. E un film onest care insa respira pasiune prin fiecare por. Mangold si-a propus, cu umilinta, sa spuna o poveste curata despre ceea ce l-a tinut pe Cash in viata, in ciuda demonilor care-l torturau, despre ancora viatii sale: dragostea sa consumanta, obsedanta si persistenta pentru June Carter.? (Anca Gradinariu, Ziarul de duminica, Nr. 5 (287), 10 februarie 2006)
   
  Ioana d?Arc
  ?Ioana d?Arc de Luc Besson nu este nici ilustrare uscata a manualului de istorie, nici opera de pura fantezie, ci o combinatie incitanta de fapt si imaginatie. Talentul formidabil al lui Besson este de a ne fi restituit ? cinematografic ? acest adevar elementar despre Istorie : ea este produs al Fictiunii la fel de mult pe cit orice fantezie S.F. Pentru aceasta intreprindere dificila, el a beneficiat de un scenariu provocator (scris impreuna cu Andrew Birkin) si, nu in cele din urma, de interpretarea tumultoasa a Millei Jovovich.? (Alex. Leo Serban)
   

       
---------------------------------
Need a vacation? Get great deals to amazing places on Yahoo! Travel. 
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/