[Nettime-ro] Fwd: [oberlist] #13 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (noiembrie-decembrie 2016)

[ober <ober@emdash.org>]

-------- Original Message --------
Subject: [oberlist] #13 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА 
(noiembrie-decembrie 2016)
Date: 2017-01-02 14:31
From: info <info@oberliht.com>
To: oberlist@lists.idash.org

http://biblioteca.oberliht.com/2017/01/02/buletin-13/ [1]

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. Pe 12 ianuarie 2017, încînd cu ora 18.00, la Zpațiu (Casa Zemstvei
Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău), vă invităm la
prezentarea ANASTASIEI FELCHER: _CUM LITERATURA (NU) PĂSTREAZĂ
PATRIMONIUL ARHITECTURAL: CAZUL COLINEI PUȘKIN DIN CHIȘINĂU_ [2].
Prezentarea este dedicată relației dintre literatură și spațiul
urban pe exemplul unei zone a orașului Chișinău. Datorită prezenței
în oraș, în anii 1820 ai sec. XIX, a poetului rus Aleksandr Pușkin,
o serie de locuri legate de Pușkin în mod real sau închipuit au
devenit locuri ale memoriei încă în veacul trecut. Aceste locuri sunt
concentrate cu precădere în centrul istoric al orașului, inclusiv
parcul orășenesc ce-și are și el partea sa de legendă. După al
Doilea Război Mondial, ”Chișinăul Pușkinist” s-a ”mutat”
spre casa-muzeu dedicată poetului (inaugurată în 1948), care se
găsește în regiunea Colinei Pușkin. Prezența acestei clădiri –
important monument cultural în canonul sovietic și loc de
”pelerinaj” cultural – nu a putut preveni însă demolarea
patrimoniului arhitectural al zonei din imediata apropiere, care, pînă
prin anii 1970 nu era considerat drept un lucru valoros ce ar merita
păstrat. Prezentarea urmărește evoluția ideii ”Colinei Pușkin”
ca obiect de patrimoniu rus și local, cu începere din a doua jumătate
a sec. XIX pînă în zilele noastre.
Prezentarea va fi în limba rusă.

Prezentarea face parte din ciclul _Orașul și Culturile Lui_ [3] și e
organizată sub egida Bibliotecii Spațiului Public, proiect susținut
de Fundația Culturală Europeană în cadrul progamului Acțiune
Colectivă pentru Bunurile Comune.

2. Pe durata Școlii Internaționale de Vară ”Arhitectură –
Instalații – Peisagistică” desfășurată în luna iulie 2016 în
Parcul Zaikin din Chișinău, participanții – specialiști din
domeniul arhitecturii, urbanisticii și peisagisticii au realizat o
serie de intervenții – amenajarea nisipierei și a terenului de
joacă, terenului de sport, căsuța din copac, extinderea centrului
comunitar cu o masă pentru prepararea bucatelor și mixarea muzicii
etc. În cadrul școlii un grup de arhitecți-peisagiști, sub
îndrumarea dr. peisagist Diana Culescu (Ana-Maria Țoni, Georgiana
Strat, Corina Fisticanu, Tudor Elian) a realizat CARTA VEGETAȚIEI
PARCULUI ZAIKIN [4].
Studiul constată că, deși situația vegetației din parc în ansamblu
este relativ satisfăcătoare, starea arborilor se va înrăutăți din
cauza tăierilor realizate necorespunzător. Echipa de specialiști
sugerează necesitatea unor intervenții corecte pentru a restabili
viabilitatea arborilor cât și necesitatea supravegherii regulate a
potențialelor riscuri, astfel încât să fie posibilă evitarea
accidentelor.

Carta a fost transmisă administrației Î.M. ”Spații Verzi” pentru
a servi drept instrument cu ajutorul căruia să poată gestiona
amenajarea și întreținerea arborilor din acest spațiu.

3. Asociația Oberliht a obținut un mic grant în cadrul proiectului
”Centrul de inovații sociale din Moldova”, lansat pe platforma
imipasa.md [5] de catre PNUD Moldova. Proiectul prevede REABILITAREA
CIȘMELEI DIN PARCUL ZAIKIN [6], conectarea ei la sursa de apă
publică și transformarea ei într-o sursă publică de apă gratuită
pentru utilizare de către toți locuitorii zonei.

În scopul elaborării designului cișmelei publice, Asociația Oberliht
a demarat un CONCURS DE PROIECTE PENTRU ARHITECȚI [7].
Proiectele propuse vor conține obligatoriu următoarele piese desenate
și prezentate pe format A3:
– Vedere de sus a cișmelei Sc. 1:50 care va cuprinde cișmeaua și
amenajările aferente cu o suprafață de pînă la 3×3 m (9 m2);
– Fațade din toate patru direcții Sc. 1:25;
– Două secțiuni Sc. 1:25 care să explice principiul funcționării
și materialele folosite;
– Minimum două vizualizări 3D din care să fie clară volumetria
cișmelei;
– O schemă inginerească de funcționare a cișmelei;
– Specificul și cantitatea necesară de materiale.
premiul 1 – 1200 lei
premiul 2 – 800 lei
premiul 3 – 500 lei

Proiectele (în format de 1-4 planșe color sau alb-negru, schițe sau
desene 3D însoțite de un CV cu datele de contact (telefon, email)) vor
fi expediate în format PDF până pe data de 21 IANUARIE 2017, ORA
14.00 pe adresa de email: civic.chisinau@gmail.com
Arhivele cu volum mai mare de 10 Mb sa fie transferate cu ajutorul
serviciului de transfer wetransfer.com [8]

Iris Andraschek, Freier Badebrunnen, Loosdorf, 2007

4. Proiectul COMUS (Strategii Urbane Ghidate de Comunitate în Orașe
Istorice) a selectat TREI PROIECTE DE REABILITARE ȘI DEZVOLTARE URBANĂ
ÎN ORAȘUL SOROCA [9].

Primul dintre ele este proiectul de reabilitare a Falezei Nistrului, un
veritabil simbol al orașului Soroca și unul dintre spațiile publice
locale emblematice. Având ca element central Cetatea Medievală,
porțiunea de peste 4 km a malului Nistrului, împreună cu spațiile
deschise adiacente, oferă o serie de oportunități de recreere activă
și pasivă, festivaluri și spectacole în aer liber pentru comunitatea
locală. Proiectul prevede regenerarea falezei în conformitate cu
metodele și practicile internaționale de succes, inclusiv prin
încurajarea participării comunității la procesul de reabilitare. Se
preconizează faptul că prin amenajarea și valorificarea spațiilor
respective, va fi mobilizat și va beneficia un număr mare de
locuitori, artiști, arhitecți, meșteri, care vor avea posibilitatea
să participe direct. În același timp, implementarea proiectului va
avea un impact economic semnificativ, inclusiv prin atragerea
turiștilor din țară și din străinătate.

Al doilea proiect vizează reabilitarea Colegiul ”Mihai Eminescu”, o
instituție de învățământ postsecundar din Soroca, având un
istoric de peste 100 de ani. Proiectul propus se axează pe
valorificarea clădirii istorice principale a complexului, fostul
gimnaziu de fete ”Domnița Ruxandra”, monument de arhitectută de
categorie națională. Administrația Colegiului își propune
reorganizarea și utilizarea edificiului pentru formare profesională
continuă a cadrelor didactive din oraș și din localitățile
învecinate.

Al treilea proiect își propune reabilitarea clădirii Muzeului de
Istorie și Etnografie din Soroca. ropunerea de proiect se axează pe
reabilitarea clădirii în scopul modernizării instituției în
conformitate cu necesitățile actuale ale comunității. Astfel, vor fi
încurajate activități suplimentare, cum ar fi cercetarea, ateliere de
restaurare, evenimente culturale și comerciale. Modernizarea clădirii
va presupune, de asemenea, utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi
introducerea panourilor digitale, sisteme de orientare în limbile de
circulație internațională și instrumente digitale cum ar fi tururile
virtuale.
Proiectele vor fi supuse elaborării unui studiu de fezabilitate
detaliat, ce va determina cu exactitate modul de folosință și
avantajele economice și sociale ale reabilitării. Următoarea etapă o
va constitui promovarea în scopul atragerii potențialilor
finanțatori.

5. _EXPOZIȚIA MAGI*K – O TEHNO-ARHEOLOGIE A ORAȘULUI BUCUREȘTI, DE
LA RADIO LA INTERNET _ [10]- expoziție interactivă despre istoria
apariției mass media în București. Expoziția pornește de la
antenele radio art deco și ajunge la epoca contemporană, când orașul
e pus în priză la rețeaua globală – o explorare neobișnuită a
orașului ascuns, privit printre antene bricolate, rețele de cartier,
puricii din televizor și pixelii colorați ai lumii magice de azi.
Azi vedem o diversitate de antene pe acoperișurile caselor și
blocurilor din București ce par niște obiecte fără sens, dar care
vorbesc despre fenomenul tehnologic cu cel mai mare impact asupra
societății: apariția culturii media. Această istorie pornește de la
momentul apariției radioului în Bucureşti în anii ‘20, când
antenele radio erau un simbol al unei cuceriri tehnologice epocale,
afișate cu mândrie în arhitectura art deco și pe clădirile
moderniste. În perioada de după război, când radioul și TV-ul
deveniseră tehnologii de masă, în România blocurilor comuniste apar
antenele improvizate și bricolate pentru a accesa cât mai multe
posturi, ca formă de rezistență față de izolarea politică a
țării. Imediat după anii ‘90, acestea sunt înlocuite de parabolice
și ulterior de acces la media facilitat de cablu și, azi, de fibră
optică.

# ACTIVISM

1. Pretura sectorului Botanica, anunță despre ORGANIZAREA ȘI
DESFĂȘURAREA CONSULTĂRILOR PUBLICE CU PRIVIRE LA PROIECTUL „PLANUL
URBANISTIC ZONAL PRIVIND VALORIFICAREA TERENULUI CU NR. CADASTRAL
0100101265 DIN STR. TRANDAFIRILOR, 6″ [11] (Parcul Valea
Trandafirilor) în data de 5 IANUARIE 2017, ORA 10.00, în incinta
Preturii sectorului Botanica. Prezentarea publică a proiectului va fi
asigurată de autorul proiectului, S.R.L. „Arh-Est Studio”.
Proiectul presupune construcția unor blocuri locative și unități
comerciale pe teritoriul restaurantului Doina. Invităm toți
cetățenii activi, societatea civilă și mass-media să vină la
aceste discuții publice pentru a-și expune poziția privind acest
proiect.
Recomandările pot fi expediate în adresa Preturii de sector: str.
Teilor, 10, MD – 2043 sau în adresa electronică a Preturii:
pretura_botanica@mail.md

 [12]

2. UN GRUP DE LOCATARI DIN ZONA CINEMATOGRAFULUI GAUDEAMUS a acționat
în judecată primăria mun. Chișinău împotriva autorizației de
desființare a Cinematografului, eliberată în luna august 2016.
Dosarul Diomidova Ana Stefan vs Primăria mun. Chișinău este examinat
de Judecătoria Ciocana (judecător Victor Burduh). Următoarea
ședință va avea loc pe data de 9 ianuarie 2017, ora 14.00.
Textul demersului: https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
[13]
Amintim că Petiția împotriva demolării Cinematografului Gaudeamus
[14] încă poate fi semnată.

 [15]

3. Curtea Supremă de Justiție a decis ca recursul declarat de compania
FinPar (CAZUL CAFENEAUA GUGUȚĂ) conține temeiurile de declarare a
recursului prevăzute de codul de procedură civila. Un complet de
judecători urmeaza sa examineze argumentele ambelor părți și va
decide dacă casează sau menține decizia Curtii de Apel.
Următoarea ședință [16] va avea loc pe 18 ianuarie 2017.

 [17]

# CHIȘINĂU

1. Rețeaua Civică Urbană [18], Centrul de Informare pentru
Autoritățile Locale și Fracțiunea Blocului Electoral „PPEM –
Iurie Leancă” din Consiliul Municipal Chișinău, au lansat proiectul
privind INTRODUCEREA BUGETĂRII PARTICIPATIVE (CIVILE) ÎN MUNICIPIUL
CHIȘINĂU [19]. Proiectul oferă o platformă prin intermediul căreia
cetățenii ar participa mai activ la procesul de administrare a
orașului, contribuind la transformarea relației
cetățean-autorități. Acesta va contribui la creșterea participării
și a calității democrației locale, va promova pluralismul de opinii
și discuțiile publice, va stimula incluziunea vocilor excluse și a
grupurilor subreprezentate. De asemenea, acest buget ar contribui la
realizarea justiției sociale și ar asigura un grad sporit de control
civic.
Astfel, locuitorii municipiului Chișinău, cu vârsta mai mare de 16
ani, vor putea depune dosare de participare la capitolul bugetului civil
în baza unui formular de cerere publicat pe pagina web a Primăriei
municipiului Chișinău, împreună cu o listă a locuitorilor
municipiului Chișinău, care sprijină această propunere.
Proiectele vor fi clasificate în două categorii: proiecte mici și
proiecte mari.
Proiecte mici sunt acele în care valoarea costului de implementare se
încadrează de la 30 mii lei până la 100 mii Lei. Suma totală
rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora fiind de 1
milion Lei. Proiecte mari sunt acelea în care valoarea costului de
implementare se încadrează de la 100 mii lei până la 500 mii lei,
suma totală rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora
fiind de 2 milioane lei.
Direcția Relații Publice a Primăriei municipiului Chișinău va
colecta proiectele depuse și va convoca ședința echipei de lucru
pentru Bugetul Civil, în scopul de a efectua evaluarea tehnică a
proiectelor. Componența echipei va include câte un reprezentant ai
Direcției administrație publică locală și un reprezentant al
Direcției relații publice. De asemenea, consilierii municipali pot
participa la ședința echipei de lucru și se pot expune pe marginea
proiectelor.
Cei interesaţi îşi pot prezenta opiniile pe marginea proiectului în
formă scrisă (maxim 3 pagini), până la data de 13 ianuarie 2017, la
următoarea adresă de email: victor.lutenco@gmail.com
Consultațiile publice asupra proiectului vor avea loc pe 18 IANUARIE
2017, ORA 10.00, în Sala de Şedinţe a Primăriei municipiului
Chişinău.

Pentru detalii și discuții urmăriți:
blogul Bugetării Participative în Chișinău pe adresa:
https://bugetparticipativ.wordpress.com/ [20]
grupul de facebook al proiectului:
https://www.facebook.com/groups/231865187243147/ [21]
grupul de odnoklassniki al proiectului:
https://ok.ru/group/53095640006797 [22]

2. Biroul Național de Statistică a Moldovei a publicat raportul
SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI CHIŞINĂU ÎN
IANUARIE-SEPTEMBRIE 2016 [23]. Raportul conţine informaţii statistice
trimestriale despre situaţia economică, socială şi demografică a
municipiului Chişinău. Publicaţia conţine indicatori statistici
vizînd: industria, agricultura, investiţii în active materiale pe
termen lung, transporturile, comunicaţiile, turismul, comerţ şi
servicii, asigurări, remunerarea muncii, forţa de muncă şi şomajul,
situaţia demografică, infracțiuni. De asemenea, în publicaţie sînt
prezentate precizări metodologice cu referinţă la datele expuse.

3. Platforma comunitară PRIMĂRIA MEA inițiază o rubrică nouă:
„Ce se’ntâmplă, Chișinău?” în cadrul căreia locuitori ai
municipiului vor prezenta ştiri despre Chişinău. Prima ediție [24],
din 6 decembrie 2016, l-a avut drept prezentator pe blogger-ul Nicu
Apostu. A doua ediție [25], din 13 decembrie 2016, a fost prezentată
de trainer-ul Sergiu Cibotaru.

 [26]

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Primariamea.md [27] a realizat o serie de materiale [28] despre
PASAJELE SUBTERANE DE PE TERITORIUL MUN. CHIȘINĂU. În luna iulie,
echipa primariamea a îndemnat chișinăuienii [29] să evalueze starea
trecerilor subterane din oraș. La sondaj au participat 485 de persoane.
La întrebarea „Ce vă deranjează cel mai mult?”, 45,3% din
respondenți au spus că subteranele sunt murdare, 30,9% dintre cei
chestionați le consideră distruse, iar 12,7% califică subteranele ca
fiind periculoase.
Câteva informații despre modalitatea în care sunt gestionate
subteranele la moment:
– Din 18 pasaje pietonale subterane, 16 sunt transmise în locațiune,
în baza a 31 de contracte, dintre care 16 sunt expirate;
– În perioada anilor 2013-2015, DGTPCC a prelungit termenul de
locațiune pentru 15 contracte, prin actualizarea datelor în baza unor
informații care și-au pierdut actualitatea;
– DGTPCC nu a efectuat inventarierea suprafețelor tuturor pasajelor
subterane pentru a stabili situația reală privind suprafața
arendată, agenții economici locatari și sublocatari, genurile de
activitate etc;
– există deficiențe ce țin de calcularea plăților pentru chirie
și disciplina de plată. Datoriile recalculate practic nu s-au încasat
și au atins, la situația din 01.01.2016, suma de 11,1 mil. lei;
– Autoritățile au permis desfăşurarea activităţilor comerciale
în pasajele subterane unor agenţi economici care refuză achitarea
chiriei, cu care nu sunt încheiate contracte de locaţiune, precum şi
pentru care nu există acordul CMC de dare în sublocaţiune a acestor
spaţii. Aceste practici duc la utilizarea patrimoniului public de
către persoane neautorizate de proprietarul bunului (CMC) şi
contribuie la îmbogăţirea neîntemeiată a unor agenţi economici în
detrimentul bugetului municipal;
– Acordarea autorizaţiei de comerţ şi prestări servicii s-a
efectuat în baza indicaţiei viceprimarilor municipiului, prin ce s-au
creat favoruri şi premise privind perpetuarea fenomenului de
protecţionism şi bunăstare ilicită în detrimentul intereselor
publice;
– Pentru a se eschiva de responsabilitatea gestiunii adecvate a
pasajelor pietonale subterane, în ultima perioadă de timp, cu aportul
unor direcții ale Primăriei mun. Chișinău, DGTPCC a instituit o
practică relativ nouă privind întreținerea pasajelor, din contul
edificării construcțiilor deasupra intrărilor în pasajele pietonale;
– În lipsa acordului CMC, licitațiile pentru obținerea dreptului de
reconstrucție și amenajare a intrărilor-ieșirilor din pasajele
pietonale subterane au fost desfășurate contrar prevederilor
regulamentare.

Subiectul subteranelor apare ocazional în vizorul presei, iar linia
principală a reportajelor este aceeași: mizerie, întuneric, pericol,
groază. Dintre problemele cele mai importante legate de subteranele din
Chișinău au fost identificate următoarele:
– Scările sunt distruse, iar pe pereții subteranelor sunt
rămășițe de publicitate și anunțuri care în mod evident fac ca
subteranele să arate inestetic (dovezile sunt chiar aici [30]);
– Balustradele sunt distruse și murdare sau lipsesc în general;
– Unele subterane sunt parțial iluminate sau nu sunt iluminate deloc;
– Rampele de acces sunt învechite și demult nu mai corespund
necesităților pietonilor, dar și cerințelor codului menționat mai
sus. Nu există subterane ale căror rampe să fie îngrădite cu
parapete;
– Colectorii de apă din interiorul subteranelor sunt distruși, iar
unele subterane se inundă pe timp de ploaie.

 [31]

2. LAMIA KAMAL-CHAOUI și AMY LIU scriu, pe platforma Project Syndicate
[32] că dezvoltarea durabilă depinde de orașe: ”În primul rînd,
orașele trebuie să facă sistemele educaționale mai incluzive prin
investiții în școli vocaționale în cadrul cărora oamenii de
diferite vîrste și profiluri să poată învăța abilități ce i-ar
ajuta să se încadreze mai bine pe piața muncii. De exemplu, în
Atlanta, primarul Kasim Reed a lansat un parteneriat între un incubator
de afaceri local, agenția de dezvoltare a forței de muncă și o
școală de programatori [33] – toate aceste pentru a conecta tinerii
la rețele de mentorat, prin intermediul cărora aceștia pot dezvolta
abilități de gîndire financiară și critică, dar și să învețe
să scrie cod informatic.

În al doilea rînd, orașele trebuie să facă tot posibilul ca
oportunitățile de antreprenoriat și de angajare în cîmpul muncii
să fie accesibile tuturor, inclusiv femeilor, tinerilor, imigranților
și grupurilor vulnerabile. În Stockholm, de exemplu, oraș care a
primit 8000 de refugiați între toamna 2015 – primăvara 2016,
primărița Karin Wanngård a inițiat un nou tip de școală pentru
adulți. Ca parte a unei strategii comprehensive de integrare, noile
școli predau cursuri de limbă, competențe culturale și tehnice care
fac posibilă integrarea audienților școlii pe piața muncii. În
Seul, primarul Park Won-soon încearcă să sprijine întreprinderile
mici și mijlocii prin ajutor financiar direcționat, reguli mai juste
pentru tranzacții și subcontractare și reglementare a muncii
informale.

În al treilea rînd, orașele trebuie să ofere spațiu locativ
accesibil în cartiere sigure. În Paris, inițiativa primăriței Anne
Hidalgo privind ”dreptul la primul refuz [34]” permite guvernului
local să achiziționeze spații locative care vin pe piață în
anumite cartiere așa încît ele să fie oferite orășenilor din
grupurile vulnerabile.

În al patrulea rînd, orașele trebuie să se asigure ca serviciile și
infrastructura publică – transportul public, apa potabilă, energie,
managementul deșeurilor și comunicațiile – să fie accesibile
pentru toți. În orașul New York, inițiativa IDNY a primarului de
Blasio oferă tuturor rezidenților cărți de identitate – inclusiv
persoanelor fără adăpost, imigranților și foștilor deținuți –
așa încît grupurile marginalizate să poată face uz de resursele
orașului.”

3. Un articol despre „ORAȘELE” DE BIROURI DIN BUCUREȘTI [35] ”De
la doar două clădiri dedicate în urmă cu douăzeci de ani, la cerere
și livrări record, pînă la dezvoltarea ”orașelor de birouri”
– așa poate fi sumarizată evoluția pieței de spații de birouri
din București. Impulsionată cu precădere de dezvoltarea industriilor
de IT, outsourcing și servicii financiare, suprafața de birouri a
Capitalei a crescut de patru ori în ultimii zece ani, la aproape 2,5
milioane de metri pătrați, iar alți 500.000 de metri pătrați sunt
în construcție.
Zonele de nord (Dimitrie Pompeiu, Barbu Văcărescu – Floreasca) și
vest ale orașului sunt, poate, cele mai bune exemple ale consolidării
sectorului de birouri. Aproape jumătate din spațiile deja livrate în
2016 se află în zona de nord, iar peste 65% dintre proiectele care vor
fi date în folosință pînă la finalul anului se află în Pipera.
Astfel, un număr de angajați aproximativ egal cu populația
Brașovului, adică peste 250.000, își petrec opt ore pe zi în
principalele zone de afaceri ale Bucureștiului (nord, vest și centru),
iar numărul lor continuă să crească, odată cu noile spații
livrate. Putem spune că asistăm deja la nașterea unor mini-orașe de
sine stătătoare în interiorul Bucureștiului, adaptate pentru a oferi
”cetățenilor” lor acces facil la toate serviciile și
facilitățile de care ar putea avea nevoie.
Mediul de lucru a încetat să mai însemne doar un birou și un
calculator, iar angajații au deja, de cele mai multe ori, un cuvînt
important de spus în alegerea spațiilor în care își desfășoară
activitatea. Astfel, facilitățile disponibile la locație, precum și
furnizorii de servicii din împrejurimi reprezintă piloni importanți
ai noilor ”orașe” de birouri. În cazul celor dintîi, experiența
și flexibilitatea dezvoltatorului clădirii își spun mereu cuvîntul:
de la parcări de biciclete, la săli de fitness dedicate,
proprietățile de birouri de calitate superioară încorporează deja o
gamă variată de facilități.
În ceea ce privește zona în ansamblu, cuvîntul de ordine cînd
vorbim despre aceste hub-uri este ”adaptabilitate”. Într-un timp
remarcabil de scurt, zonele respective au integrat o gamă completă de
servicii și facilități, sprijinite prin infrastructuri dedicate, ca
răspuns direct la nevoile cetățenilor cu norma care le populează: de
la locuri pentru servit masa și restaurante, la grădinițe și locuri
de joacă pentru copii, pînă la bănci, clinici, spitale și spații
verzi. Aproximativ 200 de proiecte de birouri moderne găzduiesc nu
numai spații de lucru, ci și zone de divertisment, relaxare și
spații comerciale, care contribuie la consolidarea ”orașelor în
oraș”.

4. MAŞINILE ŞI CAMIOANELE DIESEL VOR FI INTERZISE în Paris, Mexic,
Madrid şi Atena începând din 2025, pentru a îmbunătăţi calitatea
aerului, au anunţat primarii în cadrul întâlnirii bianuale a
liderilor oraşelor [36], care a avut loc în Mexic, relatează BBC.
Primarii susţin că vor stimula şoferii să folosească alte maşini
în afara celor diesel. Mai mult, vor promova mersul pe jos şi pe
bicicletă. Utilizarea maşinilor diesel în transport este un subiect
intens cercetat în ultimii ani din punctul de vedere al impactului
asupra calităţii aerului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii
susţine că, anual, aproape trei milioane de morţi sunt legate de
poluarea aerului.

 [37]

5. Între 15-17 noiembrie, mai multe inițiative, organizații și
grupuri de activiști au participat la ASAMBLEEA EUROPEANĂ A BUNURILOR
COMUNE [38] (European Commons Assembly), organizată la Parlamentul
European (Bruxelles) cu sprijinul unor europarlamentari din cîteva
grupuri parlamentare europene. Asambleea a lansat un apel
organizațiilor, inițiativelor și activiștilor [39], care activează
în domeniul protejării bunurilor comune.

Inițiativele civice și comunitare activează pentru revitalizarea
bunurilor colective urbane, rurale, științifice și digitale și
promovarea un viitor bazat pe participare democratică, echitate
socială și durabilitatea mediului ambiant. În centrul acestor
acțiuni ce țin de bunurile publice stau relații sociale ce aduc
satisfacție și bucurie și care regenerează mediul nostru
interpersonal și fizic. Noi renunțăm la ideea că suntem doar
indivizi consumatori interesați doar de noi înșine sau în
competiție pe o piață a junglei. În fapt însă, noi ne mai
considerăm și cetățeni grijulii, activi și cooperanți, care
lucrează întru menținerea echității și a bunăstării cartierelor,
a orașelor și a societăților.
Într-o perioadă în care instituțiile europene pierd susținere și
se regăsesc într-o criză profundă, noi, fiind cetățeni europeni,
ne cerem Europa înapoi. Noi suntem preocupați de faptul că multe
dintre guvernele noastre manifestă tendința de a favoriza interesele
restrânse ale forțelor de piață dominante în loc de a se îngriji
de bunurile colective ale populației și ale planetei.
Noi suntem îngrijorați de creșterea inegalității și a excluziunii
sociale, precum și de schimbările climaterice care ne amenință
viitorul. Regretăm privatizarea în masă și comodificarea care deja
ne-au lipsit pe mulți dintre noi de bunurile colective pe care le
împărtășim și care sunt esențiale pentru bunăstarea noastră
fizică, socială și culturală și pentru demnitatea noastră.
Noi solicităm oferirea resurselor și a libertăților necesare pentru
a crea, gestiona și susține bunurile noastre colective. Noi solicităm
ca guvernele, locale și naționale, precum și instituțiile Uniunii
Europene să faciliteze apărarea și sporirea bunurilor colective,
eliminarea barierelor și a îngrădirilor, pentru a deschide ușile
spre participarea cetățenilor și prioritizarea bunurilor publice în
toate domeniile de politici.
Aceasta cere o schimbare a structurilor tradiționale de guvernare de
sus în jos spre un proces de participare orizontală de luare a
deciziilor în comunitate, privind proiectarea și monitorizarea tuturor
formelor de bunuri publice. Solicităm tuturor adepților acestei
abordări să susțină o mișcare europeană care va promova
solidaritatea, colaborarea, cunoștințele deschise și schimbul de
experiență, acestea fiind forțele care apără și consolidează
bunurile publice.
De aceea, chemăm și deschidem invitația de participare în cadrul
unui proces participativ și incluziv european pentru dezvoltarea și
gestionarea unei Adunări cu privire la Bunurile Colective. Împreună
putem continua dezvoltarea unei rețele vibrante, grijulii și
regenerative de proiecte colective care să dea înapoi bunurile
colective europene oamenilor și mediului nostru natural.

6. Parlamentul sloven a modificat Constituția [40] prin introducerea
unui amendament ce transformă ACCESUL LA APĂ PUBLICĂ POTABILĂ
într-un drept fundamental pentru cetățeni. Noul articol, aprobat cu
64 voturi pro (și niciunul împotrivă!), stipulează că ”toți
cetățenii au dreptul la apă potabilă.” Articolul mai stipulează
că ”resursele acvatice reprezintă un bun public care este
administrat de către stat. Resursele de apă sînt utilizate în mod
primar pentru a asigura cu apă potabil cetățenii și gospodăriile
și, în acest sens, nu reprezintă un bun comercial. Slovenia este
prima țară din Uniunea Europeană care a inclus dreptul la apă în
constituția sa (alături de alte 15 țări în lumea întreagă).

# LEGĂTURI

– O discuție între Stephen Graham și Keller Easterling despre
cartea lui Graham, ”VERTICAL: THE CITY FROM SATELLITES TO BUNKERS”
(Verso, 2016), legătura: https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo
[41]

– Asociația « Cartographier au collège » (Gennes, Franța) a
organizat, pe durata anului 2016 un concurs de cartografie imaginară pe
tema ”LOCUIREA ÎN ORAȘUL DE MÎINE”.
Rezultatele concursului: https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir
[42]

- Un articol, în Calvert, despre _SPOMENIK_ – MEMORIALELE ȘI
MONUMENTELE DE RĂZBOI de pe teritoriul fostei Iugoslavii, legătură:
http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley
[43]

- Expoziția fotografului rus Piotr Antonov _ARBORI, AUTOMOBILE, FIGURI
DE OAMENI, ALTE TIPURI DE ÎNGRĂDIRI_ explorează posibilitățile
estetice ale peisajului urban rusesc contemporan, luînd Moscova ca un
exemplu de locație post-sovietică locuită,
legături: http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/ [44]

- URBANAUTICA este o platformă online independentă despre antropologie
vizuală și spații culturale, legătură:
http://www.urbanautica.com/about [45]

- GUVERNUL SUEDEZ OFERĂ FACILITĂȚI ȘI SCUTIRI DE TAXE atelierelor
și antreprenorilor care fac reparații ale tehnicii și bunurilor.
Mișcarea este gîndită pentru a stimula reutilizarea bunurilor și a
descuraja cultura aruncatului la gunoi a unor lucruri și bunuri ce pot
fi reutilizate, legătură:
https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs
[46]

- CANALUL VIDEO AL FACULTĂȚII DE ARHITECTURĂ a College University of
London, legătură: https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos [47]

- ARHIVA INTERNAȚIONALEI SITUAȚIONISTE, legătura:
http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html [48]

# PUBLICAȚII

1. Asociația Colectiv A și inițiativa La Terenuri – Spațiu Comun
în Mănăștur (Silviu Medeșan, Laura Panait) au lansat public volumul
“CARTIER. INTERVENȚII PERIFERICE [49]” editat de Silviu Medeșan
și Laura Panait, în cadrul colecției PUBLIC a editurii IDEA.
Evenimentul a avut loc joi 15 decembrie 2016, ora 19.00, la Fabrica de
Pensule (bar, et. I).
Despre publicație: Este posibil ca arta să (mai) schimbe societatea?
Şi dacă da, ce etică şi metodologii trebuie însuşite? Acestea
sînt cîteva probleme şi întrebări pe care ni le-am pus de-a lungul
celor 4 ani de cînd Colectiv A coordonează iniţiativa „La Terenuri
– Spaţiu Comun în Mănăștur”. La unele am reuşit să răspundem
experimentîndu-le pe teren, la altele răspund alţi actori urbani,
care au trecut deja prin ce urmează noi să trecem. Considerăm
această publicaţie ca o comparaţie şi un dialog între metodologia
aplicată în cartierul Mănăștur şi alte cazuri similare din
România şi Europa. Am realizat o colecţie de texte critice despre
practici şi procese alternative care s-au dovedit eficiente în
periferie, adică în afara centrului festivalizat sau dincolo de arta
din cutia albă sau neagră. Ne interesează cum arta poate activa
comunități și spații urbane, cum poate contribui la modelarea reală
a spaţiului fizic şi social al oraşului.

 [50]

2. SPAȚII PUBLICE ÎN ACȚIUNE, editată de Ștefan RUSU
Pe 19 decembrie 2016 la Dușanbe a avut loc lansarea publicației [51]
Spații Publice în Acțiune. Publicația este structurată în trei
părți, reprezentînd diferite secvențe ale proiectului cu același
titlu: a) cîteva eseuri ale unor cercetători invitați; b) o analiză
a proceselor de transformare a spațiilor publice în orașele Asiei
Centrale prin intermediul unei platforme de cercetare și cartografiere,
și a unor ateliere mobile din orașele Dușanbe, Almatî și Bișkek;
c) o documentare fotografică a proiectelor artistice realizate în
spațiile publice din Dușanbe.

 [52]

3. UN GHID DE TRANSFORMARE A SPAȚIILOR ABANDONATE PRIN ARTĂ a fost
publicat recent de REEM KHEDR’S DE LA ORGANIZAȚIA محطات
للفن المعاصر MAHATAT FOR CONTEMPORARY ART [53]. GHIDUL POATE
FI ACCESAT ONLINE [54], IAR DIN ACEST INTERVIU [55] AFLĂM MAI MULTE
DESPRE PROCESUL CARE A CONDUS LA REALIZAREA ACESTEI PUBLICAȚII.

 [56]

#13 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА
(НОЯБРЬ-ДЕКАБРЬ 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

1. Приглашаем Вас 12-го января 2017 года в
18.00 в Zpațiu (Музей Земства, ул. Алексей
Щусев, 103, Кишинев) на презентацию
АНАСТАСИИ ФЕЛЬКЕР: _КАК ЛИТЕРАТУРА (НЕ)
СОХРАНЯЕТ АРХИТЕКТУРНОЕ НАСЛЕДИЕ:
СИТУАЦИЯ ПУШКИНСКОЙ ГОРКИ В КИШИНЕВЕ_
[2]. Лекция посвящена истории
взаимодействия и взаимовлияния
литературы и городского пространства
на примере отдельно взятой части
города Кишинева. Благодаря присутствию
в 1820-х гг. в городе русского поэта
Александра Пушкина, ряд локаций,
связанных с его именем (или даже их
отсутствие), стали местами памяти уже в
19 в. Эти места были сконцентрированы в
историческом центре города, включая
городской парк с его легендами. После
WWII «Пушкинский Кишинев» сместился к
открывшемуся в 1948 г. дому-музею поэта,
который, в свою очередь, находился в
зоне «Пушкинской Горки». Присутствие
данного дома – объекта высочайшей
культурной ценности и посещаемости в
Советском каноне, однако, не спасло от
разрушения окружающую историческую
застройку, которая вплоть до конца 1970-х
не считалась ценной и заслуживающей
сохранения. Лекция прослеживает
становления идеи «Пушкинской Горки»
как объекта русского и местного
наследия, начиная от 2-й половины 19 века
вплоть до сегодня.
Лекция будет на русском языке.

Эти презентации часть цикла _Город и
его Культуры_ [3] и организованы под
эгидой Библиотеки Публичного
Пространства. Проект поддерживается
Европейского Культурного Фонда в
рамках программы Коллективное
Действие для Общественных Благ.

2. Во время Международной Летней Школы
«Архитектура-Инсталляции-Пейзажистика»,
проходившей в июле 2016 г. в парке им.
Заикина (Кишинев),
участники-специалисты из области
архитектуры, урбанизма и пейзажистики
провели ряд работ: благоустройство
песочницы и игровой площадки, домика на
дереве, места для общественных сборищ и
так далее. Группа
архитекторов-пейзажистов под
руководством Дианы Кулеску (Анна-Мария
Тони, Джеорджианна Страт, Корина
Фистикану, Тудор Елиан) сделали КАРТУ
РАСТИТЕЛЬНОСТИ ПАРКА [4]. Исследование
показало, что несмотря на
удовлитворительное общее состояние
растительности, положение с деревьями
ухудшится из-за несанкционированной
рубки. Группа специалистов советует
правильное вмешательство для того,
чтобы восстановить жизнеспособность
деревьев, а также предотвратить
возможные инциденты.
Карта была направлена администрации
«Зеленого хозяйства», как инструмент в
помощи для ухода за деревьями в данной
зоне.

3. Ассоциация Оберлихт получила
небольшой грант в рамках проекта
«Центр социальных инноваций в
Молдове», запущенного на платформе
imipasa.md [5] организацией PNUD Молдова.
ПРОЕКТ ПРЕДУСМАТРИВАЕТ
ВОССТАНОВЛЕНИЕ ВОДОНАПОРНОЙ КОЛОНКИ в
парке [57], подсоединение ее к системе
питьевой воды и превращение колонки в
общественный источник бесплатной
питьевой воды, которой смогли бы
пользоваться все жители зоны.

Для выработки дизайна публичного
фонтана, Оберлихт объявляет КОНКУРС
ПРОЕКТОВ СРЕДИ АРХИТЕКТОРОВ [7]. Условия
конкурса:
Предлагаемый проект должен содержать
следующие нарисованные и
представленные в формате А3 схемы:
– вид колонки сверху масштаб 1:50,
который включает колонку и связанные с
ней объекты площадью до 3х3 м (9м2);
– вид со всех четырех сторон, масштаб
1:25;
– две секции масштабом 1:25, поясняющие
принцип работы и используемые
материалы;
– минимум два вида колонки в формате 3D,
из которых ясен ее размер;
– схема инженерной эксплуатации
колонки;
– описание и количество нужных
материалов.
премия 1 – 1200 леев
премия 2 – 800 леев
премия 3 – 500 леев

Проекты (в формате 1-4 цветных или
черно-белых листов / 3D рисунков,
сопровождаемых CV с контактными
данными) присылать в формате PDF до 21-ГО
ЯНВАРЯ 2017, 14:00, по адресу: civic.chisinau@gmail.com
Досье размером более 10 Mb пересылать
через wetransfer.com [8]

4. Проект COMUS (Городские стратегии под
руководством общественности в
исторических городах) выбрал ТРИ
ПРОЕКТА ПО РЕАБИЛИТАЦИИ И ГОРОДСКОМУ
РАЗВИТИЮ В ГОРОДЕ СОРОКА [9].

Первый – реабилитация склона Днестра,
настоящего символа города и одного из
значимых общественных мест. Вместе со
средневековой крепостью берег Днестра,
проятженностью в 4 км, а также
прилегающие открытые пространства
предлагают целый ряд возможностей для
активного и пассивного отдыха,
проведения фестивалей и мероприятий на
открытом воздухе. Проект
предусматривает обновление склона по
международным методам и принципам,
включая подключение местной
общественности к процессу
реабилитации территории. Планируется
за счет благоустройства зоны
мобилизировать большое количество
местных жителей, артистов,
архитекторов, мастеров, которые смогут
принять участие в процессе
непосредственно. Реализация проекта
принесет экономические вливания путем
привлечения туристов, как местных, так
и зарубежных.

Второй проект – реставрация колледжа
«Михай Еминеску», исторического
здания, насчитывающего более 100 лет.
Проект заострен на использовании
основного исторического здания
комплекса, бывшей гимназии для девочек
«Домница Руксанда» – исторического
памятника национального значения.
Администрация колледжа предлагает
реорганизовать здание и использовать
его для дальнейшей профессиональной
подготовки дидактических кадров из
Сорок и прилегающих сел.

Третий проект – реабилитация здания
Музея Истории и Этнографии Сорок.
Учреждение планируется
модернизировать согласно нынешним
потребностям общественности. То есть,
предполагаются дополнительные
мероприятия, такие как: ателье по
реставрации, культурные и коммерческие
события, исследования. Обновление
музея предполагает использование
современных технологий: будут
установлены электронные панно,
таблички на международных языках, а
также электронные экраны для
проведения виртуальных туров.
Следующий этап – промовирование
проектов с целью привлечения
потенциального финансирования.

5. _ВЫСТАВКА MAGI*K – ТЕХНО-АРХЕОЛОГИЯ
БУХАРЕСТА ОТ РАДИО ДО ИНТЕРНЕТА_ [10] –
это интеррактивная выставка об истории
появления масс медии в Бухаресте. В
выставку включены, как радио антены art
deco, так и современная эпоха, когда город
подключен к мировой сети – необычное
исследование скрытого города,
подсмотренное через районные сети,
телевизионные шумы и цветные пиксели
магического мира сегодня. Сегодня на
крышах Бухареста можно наблюдать
множество антенн, которые кажутся
бессмысленными, но которые говорят о
появлении медийной культуры. История
начинается с появления радио в
Бухаресте в 20-е годы. Затем
послевоенный период, когда радио и ТВ
стали массовыми, в Румынии
коммунистических многоэтажек
появляются импровизированные антенны,
нацеленные на то, чтобы поймать как
можно больше каналов. После 90-х эти
антенны меняются на параболические, а
затем и на микроволокно.

# АКТИВИЗМ

1. Претура района Ботаника ОБЪЯВЛЯЕТ О
ПРОВЕДЕНИИ ПУБЛИЧНЫХ СЛУШАНИЙ ПО
ПРОЕКТУ «ЗОНАЛЬНЫЙ ГРАДОСТРОИТЕЛЬНЫЙ
ПЛАН КАСАТЕЛЬНО ОЦЕНКИ УЧАСТКА С
КАДАСТРОВЫМ № 0100101265 ПО УЛ.
ТРАНДАФИРИЛОР, 6» [11] (парк Валя
Трандафирилор). Слушания пройдут 5
ЯНВАРЯ 2017 ГОДА, В 10:00 в претуре Ботаника.
Презентацию проекта проведет автор S.R.L.
„Arh-Est Studio”. Проект предполагает
строительство жилых блоков и
коммерческих площадей на месте
ресторана Дойна. Приглашаем всех
активных граждан, гражданское общество
и прессу на слушания для того, чтобы
выразить свое мнение относительно
проекта.
Рекомендации можно отсылать на адрес
претуры: ул. Теилор, 10, MD – 2043, или по
электронному адресу претуры
pretura_botanica@mail.md

2. ГРУППА ЖИТЕЛЕЙ ЗОНЫ КИНОТЕАТРА
ГАУДЕАМУС подала в суд на примэрию мун.
Кишинэу и высказалась против сноса
кинотеатра и авторизации на это,
полученной в августе этого года. Дело
Диомидова Анна Стефан против примэрии
рассматривается судом сектора Чокана
(судья Виктор Бурдух). Следующее
заседание по делу состоится 9 января 2017,
в 14:00. Текст жалобы:
https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
Петицию против сноса кинотеатра
Гаудеамус [14] еще можно подписать.

3. Высшая Судебная Палата решила, что
обжалование, поданое компанией FinPar
(СЛУЧАЙ С КАФЕ «ГУГУЦЭ») содержит
основания для обжалований,
предусмотренных Гражданским
процессуальным кодексом. Судьи
рассматривают аргументы обоих сторон и
решат, отменить, или оставить в силе
решение Апелляционного суда. Следующее
заседание по делу [16] состоится 18 января
2017 года.

# КИШИНЕВ

1. Городская Общественная Сеть (RCU) [18],
Центр по информированию местной власти
(Polish Solidarity Fund) и фракция в муниципальном
совете от партии «ЕНПМ – Юрий Лянкэ»
аннонсировали проект о ВВЕДЕНИИ
ПАРТИСИПАТИВНОГО (ГРАЖДАНСКОГО)
БЮДЖЕТА В МУН. КИШИНЭУ [19]. Задача такого
бюджета – изменить отношения
гражданин-власти путем предоставления
платформы, благодаря которой граждане
смогут участвовать активнее в процессе
управления городом. Это послужит росту
местной демократии, продвижению
плюрализма, включению в принятие
решений различных ранее исключаемых
групп граждан. Также такой бюджет
послужит социальному правосудию и
обеспечит высокий уровень
гражданского контроля.
Так граждане муниципия Кишинэу старше
16 лет смогут подавать заявки на проекты
гражданского бюджета. Их нужно будет
подавать на основании специального
формуляра, размещенного на официальной
веб странице примэрии вместе со
списком жителей муниципия, которые
поддержали данный проект. Проекты
будут разделяться на большие (от 100 тыс.
леев – 500 тыс. леев) и мелкие (от 30 тыс.
леев – 100 тыс. леев). Общая сумма
гражданского бюджета для мелких
проектов будет составлять 1 млн. леев, а
для крупных – 2 млн. леев.
После того, как граждане подадут
проекты, Дирекция по связям с
общественностью при примэрии Кишинэу
назначит заседание рабочей группы по
гражданскому бюджету с целью
рассмотреть технические параметры
проектов. В состав группы будут входить
по одному представителю от Дирекции
местного самоуправления и Дирекции по
связям с общественностью. Также в
заседании могут участвовать
муниципальные советники.
Заинтересовавшиеся могут излагать
свои мнения по поводу данной
инициативы, или внести предложения (в
письменной форме, до 3 страниц) до 13
января 2017 года по следующему адресу:
victor.lutenco@gmail.com
Общественные слушания по данной
инициативе пройдут 18 ЯНВАРЯ 2017 В 10:00 в
зале заседаний кишиневской примэрии.

Следите за новостями о проекте
Гражданского Бюджета в Кишиневе по
следующим ссылкам:
блог Гражданского Бюджета в Кишиневе:
https://bugetparticipativ.wordpress.com/ [20]
фейсбук группа Гражданского Бюджета в
Кишиневе: https://www.facebook.com/groups/231865187243147/ [21]
группа на одноклассники:
https://ok.ru/group/53095640006797 [22]

2. Национальное Бюро Статистики Молдовы
опубликовало отчет
СОЦИАЛЬНО-ЭКОНОМИЧЕСКАЯ СИТУАЦИЯ
МУНИЦИПИЯ КИШИНЭУ ЗА ЯНВАРЬ-СЕНТЯБРЬ
2016 [23]. Отчет содержит статистическую
информацию за триместр об
экономической, социальной и
демагрофической ситуации в муниципии.
В отчете содержатся данные о:
промышленности, сельском хозяйстве,
инвестициях в долгосрочные
материальные активы, транспорте,
коммуникациях, туризме, продажах и
услугах, страховании, оплате труда,
безработице, демографической ситуации
и нарушениях.

3. Общественная платформа PRIMĂRIA MEA
запускает новую рубрику: «Что
происходит, Кишинев?» в рамках которой
жители муниципия будут рассказывать о
Кишиневе. В первом выпуске [24] от 6
декабря 2016 ведущим был блогер Нику
Апостол. Второй выпуск [25] от 13 декабря
2016 вел тренер Серджиу Чиботару.

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Primariamea.md [27] выпустила серию
материалов [28] о ПОДЗЕМНЫХ ПЕРЕХОДАХ
СТОЛИЦЫ. В июле команда primariamea.md
убеждала граждан [29] проанализировать
состояние подземных переходов
Кишинева. В опросе приняли участие 485
человек. На вопрос «Что вам больше
всего не нравится?» 45, 3% ответили, что
переходы грязные, 30, 9% опрошенных
считают переходы разрушенными, а 12, 7% –
опасными.
Кое-какая информация о том, в каком
состоянии находятся подземные
переходы сегодня:
– из 18 переходов 16 сдаются в аренду на
основании 31 контракта, 16 из которых – с
истекшим сроком;
– в период 2013-2015 DGTPCC продлила срок
аренды для 15 контрактов посредством
обновления в базе данных устаревшей
информации;
– DGTPCC не проводила инвентаризацию
площадей всех подземных пешеходных
переходов для установления реальной
ситуации арендуемой территории,
экономических агентах и их видах
деятельности;
– существуют сложности по начислению
платы за аренду и виды оплаты. Долги не
были пересчитаны и изъяты и в итоге
достигли 11, 1 млн. леев;
– власти разрешили проводить
коммерческую деятельность в некоторых
переходах некоторым экономическим
агентам, отказывающимся оплачивать
аренду, а также у которых не заключены
контракты на помещения, нет соглашения
от МСК о сдаче площади в аренду. Это
ведет к использованию общественного
пространства неавторизованными
собственниками и влечет за собой
необоснованное обогащение некоторых
экономических агентов за счет
муниципального бюджета;
– выдача коммерческой авторизации и
авторизации на предоставления услуг
осуществлялись на базе указаний
вице-примаров муниципия, что создало
условия для протекционизма и
незаконной наживы в ущерб общественным
интересам;
– в отсутствии соглашения МСК тендеры
на получение права реконструировать и
облагораживать входы-выходы из
подземок были проведены не по правилам.

Тема подземок очень редко попадает под
прицел прессы, а если и попадает, то
касается только грязи, отсутствия
освещения и наличие возможной
опасности.
Из самых важных проблем, касающихся
подземок, были выявлены следующие:
поломанные ступеньки; остатки на
стенах объявлений, что придает
неэстетический вид переходам;
сломанные перила, или их полное
отсутствие; некоторые переходы
частично освещены, либо вообще не
освещены; пандусы устарели и уже не
отвечают потребностям пешеходов;
водосборники внутри переходов
нарушены и поэтому во время дождей
переходы заливает.

2. ЛАМИЯ КАМАЛ-ЧАОУИ и ЭММИ ЛЬЮ пишут на
платформе Project Syndicate [58], что длительное
развитие зависит от самих городов:
«Во-первых, города должны сделать
системы образования более
содержательными, вложив капитал в
профессиональные школы, где люди всех
возрастов и уровня образования могут
освоить различные рыночные
специальности. Например, мэр города
Атланта Касим Рид начал совместную
программу партнерства между локальным
инкубатором по запуску новых фирм
(Агентством по развитию трудовых
ресурсов города) и школой обучения
программированию [33], чтобы включить
молодежь в систему наставничества,
через которую можно освоить вопросы
финансовой грамотности и получить
навыки критического мышления, в то же
время изучая программу по обучению
написанию программного кода.

Во-вторых, города должны гарантировать,
что занятость и возможности
предпринимательства должны быть
доступны всем людям, включая женщин,
совершеннолетнюю молодежь,
иммигрантов и обездоленных людей. В
Стокгольме, который принял 8000
просителей статуса беженца осенью 2015
года и весной 2016 года, мэр Карин
Уаннгард развивает новый тип школ для
взрослых. Как часть всесторонней
стратегии интеграции, в новых школах
будут учить язык, получать культурные и
технические навыки, необходимые для
участия в рынке вакансий Стокгольма. В
Сеуле мэр Парк Вон-Сун подготавливает
площадки для предприятий малого и
среднего бизнеса с предоставлением
целевой финансовой поддержки, с
подготовкой более справедливых сделок
и субподрядных правил и
систематизацией неофициальной
занятости.

В-третьих, города должны гарантировать
высококачественное, доступное и
безопасное жилье в здоровых районах
для всех жителей. В Париже принятый
Мэром Идальго план «Право на первый
отказ [34]» позволяет муниципальному
правительству приобретать поступающее
на рынок жилье в выбранных районах
таким образом, чтобы его можно было
предоставить более бедным жителям в
случае необходимости их переселения.».

3. Статья о «ГОРОДАХ» ОФИСОВ В БУХАРЕСТЕ
[35]. «От всего двух непосредственных
зданий двадцать лет назад до
разрастания в «города офисов» – так
можно описать эволюцию рынка офисных
помещений в Бухаресте. За счет развития
IT-промышленности, аутсорсинга и
финансовых услуг, площадь офисных
помещений в столице выросла в четыре
раза за последние десять лет, до почти 2,
5 млн квадратных метров, и еще 500.000
квадратных метров строятся. Зоны
севера и запада города могут послужить
лучшим примером консолидации офисного
сектора. Почти половина сданных
площадей в 2016 году находятся в северной
части, а более 65% проектов, которые
готовятся сдать в эксплуатацию,
расположены в Пипере. Итак, количество
работников, почти сравнимое с
количеством жителей Брашова, то есть
более 250.000, проводят восемь часов в день
в бизнес зоне Бухареста (север, центр и
запад), и количество офисов растет.
Можно говорить уже о рождении
мини-городков в столице, которые
адаптированы для того, чтобы
обеспечивать своих «граждан» всем
необходимым. Рабочее место перестало
означать только стол и компьютер и
работники уже высказываются за выбор
пространства, в котором им работать.
Уже нужны парковки для велосипедов,
фитнес центры и так далее. Собственники
офисов высшего класса уже располагают
гаммой возможностей. Если говорить о
зоне в ансамбле, то слово, применимое к
этим hub-ам – «адаптивность». За
короткое время эти зоны интегрировали
полную линейку услуг, как ответ на
потребности населяемых их граждан: от
мест общепита и ресторанов до детских
садов, игровых площадок, банков, клиник
и зеленых насаждений. Почти 200 проектов
современных офисов включают в себя не
только рабочие места непосредственно,
но и зоны отдыха, коммерческие зоны,
вносящие вклад в развитие «городов в
городах»».

4. В Париже, Мексике, Мадриде и Афинах с
2025 года БУДУТ ЗАПРЕЩЕНЫ ДИЗЕЛЬНЫЕ
МАШИНЫ И ГРУЗОВИКИ. Эта мера нужна для
улучшения качества воздуха, как
заявили мэры в рамках встречи лидеров
городов [36], которая прошла в Мексике,
передает BBC. Примары утверждают, что
будут стимулировать водителей
использовать другие машины, а также
поощрять велосипеды и пешие прогулки.
Использование машин на дизельном
топливе является в последние годы
очень обсуждаемой темой с точки зрения
влияния на качество воздуха. ВОЗ
утверждает, что ежегодно почти три
миллиона человек умирает из-за
загрязнения воздуха.

5. ЕВРОПЕЙСКОЕ ЗАСЕДАНИЕ НА ТЕМУ
ОБЩЕСТВЕННЫХ БЛАГ [38] (European Commons Assembly)
выступило с обращением к инициативам,
активистам и организациям [39],
работающим в области охраны
общественных благ.

Гражданские инициативы действуют для
восстановления общественных городских
благ, научных и электронных, а также
продвигают будущее, основанное на
демократическом участии, социальном
равенстве и устойчивости окружающей
среды. Мы считаем себя активными,
заботливыми гражданами, действующими
через поддержание справедливости и
благосостояния окрестностей, городов и
обществ.
В момент, когда европейские институции
теряют поддержку и погружаются в
кризис, мы, европейские граждане,
требуем Европу назад. Нас беспокоит,
что многие из наших правительств
выказывают тенденцию поддерживать
узкие интересы рыночных сил вместо
того, чтобы заботиться об общественных
благах населения и планеты в целом.
Мы обеспокоены ростом социальной
несправедливости, а также
климатическими изменениями,
угрожающими нашему будущему. Нас не
устраивают массовые приватизации и
коммодификация, которые уже лишили
многих из нас общественных благ, так
необходимых для нашего физического,
социального и культурного
благополучия, а также для чувства
собственного достоинства.
С 15-17 ноября различные инициативы,
организации и активисты приняли
участие в Европейском Заседании на
тему общественных благ, организованном
Европарламентом (Брюссель) при
поддержке некоторых
европарламентариев из нескольких
парламентских групп.

6. Парламент Словении изменил
Конституцию [40] путем введения
поправки, превращающей ДОСТУП К
ОБЩЕСТВЕННОЙ ПИТЬЕВОЙ ВОДЕ в
фундаментальное право граждан. Новая
статья, принятая 64 голосами
единогласно, гласит, что «все граждане
имеют право на питьевую воду». В статье
также сказано, что «водные ресурсы
представляют собой общественное благо,
администрируемое государством. Водные
ресурсы прежде всего используются для
обеспечения водой граждан и домов, и в
этом смысле не являются коммерческим
благом». Словения – первая страна в ЕС,
которая включила право на воду в свою
Конституцию (вместе с 15 другими
странами по всему миру).

# ССЫЛКИ

– Беседа Стефана Грэхэма с Келлером
Эстерлингом в книге Грэхэма ”VERTICAL: THE
CITY FROM SATELLITES TO BUNKERS” (Версо, 2016), ссылка:
https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo [41]

– Ассоциация « Cartographier au collège » (Жьен,
Франция) проводила на протяжении 2016
года конкурс вымышленного
картографирования на тему «ЖИЗНЬ В
ГОРОДЕ БУДУЩЕГО», результаты конкурса:
https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir [42]

– Статья в Calvert, о _SPOMENIK_ – МЕМОРИАЛЕ И
ПАМЯТНИКЕ ВОЙНЫ на территории бывшей
Югославии, ссылка:
http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley
[43]

– Выставка русского фотографа Петра
Антонова «ДЕВЕРЬЯ, АВТОМОБИЛИ, ФИГУРЫ
ЛЮДЕЙ И ДРУГИЕ ВИДЫ ОГРАЖДЕНИЯ»
исследует эстетические возможности
современного городского пейзажа
России, взяв Москву, как пример бывшего
советского города, ссылка:
http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/ [44]

– URBANAUTICA – это независимая он-лайн
платформа о визуальной антропологии и
культурных пространствах, ссылка:
http://www.urbanautica.com/about [45]

– ШВЕДСКОЕ ПРАВИТЕЛЬСТВО ПРЕДЛАГАЕТ
СРЕДСТВА ОСВОБОЖДЕНИЯ ОТ УПЛАТЫ
НАЛОГОВ для ателье и предпринимателей,
которые чинят технику и блага.
Инициатива продумана для того, чтобы
стимулировать повторное использование
предметов бытовой техники и перестать
выбрасывать на свалку те бытовые
приборы, которые еще могут работать,
ссылка:
https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs
[46]

– ВИДЕОКАНАЛ ФАКУЛЬТЕТА АРХИТЕКТУРЫ
Лондонского университетского
колледжа, ссылка:
https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos [47]

– АРХИВ СИТУАЦИОНИСТСКОГО
ИНТЕРНАЦИОНАЛА, ссылка:
http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html [48]

# КНИГИ

1. Ассоциация Colectiv A и инициатива La Terenuri
– Spațiu Comun în Mănăștur (Сильвиу Медешан,
Лаура Панаит) выпустили книгу “CARTIER.
INTERVENȚII PERIFERICE”/ «КВАРТАЛ.
ПЕРИФЕРИЧЕСКИЕ ВМЕШАТЕЛЬСТВА [49]» в
рамках коллекции PUBLIC издательства IDEA.
Презентация прошла 15 декабря 2016 в 19:00.
О книге: возможно ли (еще), чтобы
искусство изменяло общество? И если да,
какие этики и методологию необходимо
извлечь? Это некоторые из вопросов,
которые мы задавали себе на протяжении
4 лет. На некоторые из них удалось
ответить, экспериментируя на местах, на
другие отвечают городские артисты,
которые прошли уже через то, что мы
должны пройти. Для нас эта книга –
сравнение и диалог между методологией,
примененной в районе Мэнэштур и других
подобных случаях в Румынии и в Европе.
Мы издали серию критических текстов о
практиках и альтернативах, которые
доказали эффективность на периферии,
то есть вне развитого центра. Нас
интересует вопрос: как искусство может
активировать общественность и
городские территории, как может внести
вклад в реальное построение
физического и социального
пространства города.

2. “ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА В ДЕЙСТВИИ”
(Англо-Русскaя версия), редактор: Штефан
РУСУ
19-го декабря 2016 в Душанбе была
представлена книга [51] Публичные
пространства в действии. Публикация
охватывает компоненты проекта
разделённые на несколько глав; в первой
главе представлены очерки
приглашенных исследователей, вторая
глава посвящена площадке для
исследования / анализа / картировании
процессов преобразования общественных
пространств в городах Центральной Азии
– Мобильные Мастерские,
организованные в Душанбе, Алматы и
Бишкеке, включая некоторые из случаев.
Эта глава знакомит читателей с
исследовательской-документационной
лабораторией и теоретическими
семинарами, проведенными в Душанбе,
включая подборку эссе приглашенных
кураторов. Третья глава содержит
фото-документацию арт проектов в
публичном пространстве Душанбе.

3. Недавно был издан ПУТЕВОДИТЕЛЬ ПО
ТРАНСФОРМАЦИИ ПУБЛИЧНЫХ ПРОСТРАНСТВ
ЧЕРЕЗ ИСКУССТВО Реем Кедр из
организации محطات للفن المعاصر Mahatat for
contemporary art [53]. Путеводитель можно
извлечь отсюда [54], а благодаря интервью
[55] можно узнать поподробнее о процессе
создания этой публикации.

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE [59] este editat în cadrul Bibliotecii
Spațiului Public drept parte a programului ACȚIUNE COLECTIVĂ PENTRU
BUNURILE COMUNE, susținut de Fundația Culturală Europeană.

oberliht
info@oberliht.com
http://oberliht.com [60]


Links:
------
[1] http://biblioteca.oberliht.com/2017/01/02/buletin-13/
[2] https://zpatiu.wordpress.com/2016/12/18/orasul-8/
[3] http://biblioteca.oberliht.com/conferinte/
[4] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/12/Carta-Parcului-Zaikin_carte-A5_20160814_web.pdf
[5] https://imipasa.md/
[6] http://parculzaikin.wordpress.com/
[7] https://chisineu.wordpress.com/2016/12/26/cismea-publica/
[8] https://wetransfer.com/
[9] 
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1776471479270551&amp;id=1652889864962047
[10] 
http://e-zeppelin.ro/expozitia-magik-o-tehno-arheologie-a-orasului-bucuresti-de-la-radio-la-internet/
[11] 
http://botanica.md/anun%C8%9B-privind-organizarea-consult%C4%83rilor-publice-10
[12] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/doina_web.png
[13] https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
[14] 
http://www.petitieonline.com/cinematograful_gaudeamus_nu_trebuie_demolat
[15] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/11/img_7919_800px_web.jpg
[16] http://agenda.csj.md/pdf_creator_civil.php?id=49714
[17] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/IMG_0630_800px.jpg
[18] https://www.facebook.com/groups/673148082811529/?fref=ts
[19] http://chisinau.md/libview.php?l=ro&amp;idc=403&amp;id=17038
[20] https://bugetparticipativ.wordpress.com/
[21] https://www.facebook.com/groups/231865187243147/
[22] https://ok.ru/group/53095640006797
[23] 
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Chisinau/trimestrial/Chisinau_ian_sep_2016.pdf
[24] http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-nicu-apostu/
[25] http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-sergiu-cibotaru/
[26] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/11025663_444508715707499_7274537936158237222_n.jpg
[27] http://primariamea.md/
[28] http://primariamea.md/ar-fi-bine-sa-avem-subterane/
[29] http://primariamea.md/4240-2/
[30] http://primariamea.md/chisinau-horror-story-trecerile-subterane/
[31] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/subterane_800px.png
[32] 
https://www.project-syndicate.org/commentary/cities-inequality-inclusive-growth-by-lamia-kamal-chaoui-and-amy-liu-2016-11
[33] 
http://techsquare.co/events/orientation-for-coding-cofounders-school/
[34] 
http://www.paris.fr/actualites/preemption-liste-des-nouvelles-adresses-a-paris-2808
[35] 
http://life.hotnews.ro/stiri-viata_la_birou-21452875-orasele-birouri.htm
[36] 
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/masinile-cu-motoare-diesel-ar-putea-fi-interzise-in-mai-multe-orase--153264.html
[37] https://bucuresti68.wordpress.com/flying-flyers/
[38] https://www.youtube.com/watch?v=XEWDstHb8Bg
[39] 
http://europeancommonsassembly.eu/apel-la-o-adunare-europeana-privind-bunurile-colective/
[40] 
https://www.theguardian.com/environment/2016/nov/18/slovenia-adds-water-to-constitution-as-fundamental-right-for-all
[41] https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo
[42] https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir
[43] 
http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley
[44] http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/
[45] http://www.urbanautica.com/about
[46] 
https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs
[47] https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos
[48] http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html
[49] 
http://us6.campaign-archive2.com/?u=c9e46c874c1b68ff51d2c4799&amp;id=b314a255e7&amp;e=%5BUNIQID
[50] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/55052094-99d1-4023-8774-825c2d63f499.jpg
[51] 
https://lists.idash.org/pipermail/oberlist/2016-December/007133.html
[52] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/15493495_1048027632010574_3975234448536579716_o_800px.jpg
[53] https://www.facebook.com/MahatatCollective/
[54] https://issuu.com/mahatat/docs/toolkit_en._final_issuu
[55] http://www.culturalfoundation.eu/library/featured-people-reem-khedr
[56] 
http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/toolkit_800px.png
[57] https://parculzaikin.wordpress.com/
[58] 
https://www.project-syndicate.org/commentary/cities-inequality-inclusive-growth-by-lamia-kamal-chaoui-and-amy-liu-2016-11/russian
[59] http://biblioteca.oberliht.com/buletin-lunar/
[60] http://oberliht.com

_______________________________________________
oberlist mailing list
oberlist@lists.idash.org
https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist

--
Asociatia Oberliht / Association
http://oberliht.com
. . . . . . . . . . .
https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
portal informational pentru arta si cultura din Moldova
information gateway for arts and culture from Moldova
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/